In afara de accidentele banale si absolut comune de genul prins degete la usa, cazut cu scara, etc, vin unii pacienti cu cate o poveste de mi se ridica tensiunea in neuronul capului. In sensul ca imi vine sa rad, dar nu pot, pentru ca aia sunt faramati pe cate undeva, iar mie mi se umfla septul internazal de ras acolo cand ii aud ce povestesc. Pai cum sa nu busesti in ras cand iti vine o tanti respectabila cu inca o pereche de pleoape in frunte si care-ti povesteste senina ca a adormit pe buda si a cazut palanca in fata? Sau betivul care a cazut calcand pe sticla pe care tocmai o golise? Pai cum sa nu razi?
Dar de unde titlul: am avut zilele trecute un caz care m-a pus la pamant. De ras. O pustoaica de vo 15 ani, un IMC sarit bine de 30, care duhnea a feline, plina de par de pisica si in albul ochilor. Prima data n-am remarcat decat ca duhnea a ceva cunoscut (miros de pisica), dar abia cand am intrebat-o ce-a patit am inteles de unde vin celebrele "cat lady" (a nu se confunda cu CatWoman): dandu-se jos de pe canapea, a calcat pe pisica, moment in care s-a panicat ca-i rupe schinarea, si a incercat sa sara in sus, moment in care pisica a zvacnit in sus, moment in care ea si-a dat seama ca va face un voleu cu patrupedul si s-a rasucit pe genunchiul inocent, prins in valtoarea evenimentelor. Inutil sa spun ca si-a explodat genunchiul, nu?
Dar sa revenim la mutoanele noastre: motivul numarul 10: responsabilizarea. Ma frate, te pun astia sa faci ce ai de facut din prima zi. Faci de toate. Nu te intreaba nimeni daca stii, daca ai chef. Pune mana si fa, ca inveti tu. Nu stii? Intrebi. Ti se va spune, tu numai fa!
Esti medic? Na-ti pacienti, trateaza-i!
Foarte, dar foarte misto! =))
RăspundețiȘtergereLa luxatiile de genunchi parca nu intra la etiologie calcatul pe pisici dar ar trebui bagat! Nu? Si da, foarte misto ca te pun sa faci treaba. So lernst du gut arbeiten!
Exact de motivul nr 10 m-am izbit eu de curand ca incepator in ale medicinii interne in Niedersachsen. O fi bine, o fi rau, nu stiu, dar mie personal mi-a cam zdruncinat increderea si optimismul chestia asta. Adica faptul ca mi-au trantit niste pacienti in cap si mi-au zis nonsalant "te descurci".
RăspundețiȘtergereMarius, nu te descuraja. Peste cateva luni o sa te gandesti "ce bine ca m-au pus la treaba, altfel n-as fi stiut inca sa fac asta si asta". O sa vezi. O sa fii mandru de tine, promit!
RăspundețiȘtergerecunosc sentimentul- aici, in Jermania, e moda "lerning by doing". Crunt in garzi, dupa 8 ore de facut munca la 3 medici (unu in concediu, ii tii locul, altu bolnav, ii tii locul, amandoi sunt cu tine pe sectie) plus ca te cheama de 3 ore in 20 minute in Urgente sa-i vezi pe ai de vin cu diverse boli interne.
RăspundețiȘtergereDar cand iti vien infarctu la 3 noaptea, de te uiti ca vitelul la EKG si ti se pare ca ar fi ceva ciudat, dar nu prea stii ce... ca al naibii de STEMI abea se vede.... si altele asemenea.... dupa garda te ia asistentele la intrebari de ai pus flexa lu ala? ai luat sange lu alalalt, de.ti vine sa zici... da´nu ma lasi, vere?
roi eu am imbatranit in germania asta, ori tu esti de prea curant ... mie mi s-a terminat "spassu´" ...
ma tôt bâte un gand in ultima vreme: ca oamenii normali ( cum ar fi, rezidentii nemti) nici in ruptul capului nu si-ar rupe oasele in conditiile astea, pentru care noi, ausländerii, inoficial, suntem asteptati sa nu comentam si sa.. facem...
Iulia